4 Decembrie 2020

Cămine în Mișcare: 10 proiecte artistice inspirate din viața bănățenilor care au suferit de pe urma migrației, vor fi prezentate la Timișoara în perioada 5-14 decembrie

Film, teatru, instalații artistice, expoziție ilustrată, toate cu tema migrației din și în Banat, vor fi prezentate publicului larg începând de sâmbătă, 5 decembrie 2020, în cadrul programului Cămine în Mișcare, produs de Asociația Prin Banat și parte din Programul Timișoara Capitală Europeană a Culturii.

Mai mult ca oricând, tema căminului a fost omniprezentă în acest an, deoarece a reprezentat pentru noi toți un loc de izolare, dar și a luat rolul de protecție în timpul pandemiei. Căminele în Mișcare reprezintă ruperea de locurile natale, de rădăcinile familiei, poveștile grele ale celor care au plecat departe de casă.

Bănățenii au suferit, de-a lungul anilor, deportări, migrații, iar acum, poveștile lor devin parte a moștenirii culturale, iar cele 10 proiecte culturale realizate în cadrul programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii vin să completeze aceste lucruri.

Publicul va putea face un tur experimental prin toate artele: va putea vedea Tur Banat, o expoziție de ilustrații și benzi desenate realizată de Primitiv Print, vor putea viziona diferite spectacole și filme – Krumau Live (realizat de Psihodrom), Mutat de la Noi (film-teatru, realizat de BIS Teatru, scenariu și regie Bogdan Sărătean), N-am șterge nimic (film-teatru documentar în regia lui Alexandru Mihăescu, după un text de Cornelia Iordache), Amintiri (film documentar de Daniel Spătaru) sau Frânturi (scenariu de teatru-lectură de Ioana Anghel), va putea admira instalații urbane – Punct înaintea acului (de Oana Rill), va putea interacționa cu Memorii Interactive (al Noiseloop Studio), cu Pop-Up Device for Experimenting Margins (Lera Kelemen) și cu Tipare ale Memoriei (realizat de 13m10j).

Din cauza restricțiilor actuale, expozițiile vor fi deschise fără vernisaj la FABER (spl. Peneș Curcanul nr. 4-5 Timișoara), de sâmbătă, 5 decembrie, de la ora 18.00. Toate proiectele vor putea fi vizitate în perioada 6-14 decembrie între orele 16.00-20.00, respectând toate normele de protecție și de distanțare socială. Proiectele vor fi disponibile și online, pe www.camineinmiscare.ro.

Cămine în Mișcare este un proiect oficial Timișoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, produs de Asociația Prin Banat, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara.

DETALII DESPRE PROIECTE și LUCRĂRI

Frânturi

(film-teatru-lectură)

Proiectul ”Frânturi” este un scenariu de teatru povestit publicului printr-un film-spectacol-lectură. Personajele și întâmplările sunt inspirate din poveștile reunite în cadrul proiectului Cămine în Mișcare, dar nu numai, și pe care noi vi le vom istorisi prin teatru. Pentru că teatrul are acea putere, pe care nicio artă nu o are în aceeași măsură, de a încrusta în mintea oamenilor gânduri, idei, sentimente. Pentru că teatrul e viață. Și atunci când e însoțit de imagini și muzică, devine aproape magic. Deocamdată, vremurile ne-au obligat la a vă spune povestea oamenilor din Banat într-o formă inedită: film-spectacol-lectură.

”Poveștile nu sunt triste. Nu sunt nici vesele. Sunt doar adevărate, așa cum le-au trăit oamenii de prin partea locului, așa cum propria lor memorie, sau a urmașilor, le-a păstrat.

Iar noi, povestindu-vi-le vouă, acum, azi, aici, le vom salva. Le vom salva încă o dată, de la uitare. Și, poate, și copiii noștri vor face la fel.”

Scenariu: Ioana Anghel

Interpretează: Dana Voicu și Lucian Pavel

Regia, imaginea, sunetul și montajul: Alexandru Maftei (AlexandruMaftei.com)

N-am șterge nimic

(film/teatru documentar)

N-am şterge nimic parcurge etapele deportării Petronelei și a familiei ei în Bărăgan, şi modul de trai în condiţiile date, ca formă de supravieţuire. Construit sub formă de monolog cu inserții de voci colective, spectacolul este o pledoarie pentru importanţa memoriei colective în recuperarea şi transmiterea experienţelor trăite de către deportaţi.

Text: Cornelia Iordache

Regie: Alexandru Mihăescu

Cu: Silvia Török

Video: Alexandru Mihăescu & Cristian Văduva

MUTAT DE LA NOI

(film/teatru)

MUTAT DE LA NOI este o transpunere cu mijloace cinematografice a monologului cu același nume, scris de Bogdan Sărătean.

Monologul propriu-zis urmărește povestea lui Mbaye, un senegalez care se îmbarcă pe un vapor de migranți clandestini cu destinația Europa. Din momentul în care vasul pornește și până la scufundarea lui în apele oceanului, Mbaye rememorează anumite momente și personaje cheie din copilăria lui. Monologul său interior este presărat, de-a lungul filmului, de interviuri și scurte intervenții filmate în Europa, Africa, America de Sud și Asia. Povestea este întregită de povestea Niculinei Pârvu din Comloșu Mic. De aici aflăm că ritualul magic de salvare de la moarte a unui copil bolnav presupunea în Banatul anilor ’50 similitudini neașteptate cu practici voodoo de pe continentul african.

Mutat de la noi - un film de Bogdan Sărătean, realizat de BIS TEATRU

cu: Shama Leah, Claudiu Fălămaș, Dana Taloș, Nyombi Abdul, Betty Nalule, Namukwaya Ester

Cristina Pădurariu, Lenerson Polonini, Yimon Soe

Tipare ale memoriei

(instalație digitală interactivă)

Proiectul TIPARE ALE MEMORIEI, propune o explorare audio-vizuală a amintirilor domnului A. Mühlroth (zis Fredi), fost primar în Lenauheim în perioada 1969-1980.

Amintirile domnului Fredi se regăsesc sub formă de fragmente audio în cadrul a 518 elemente circulare interactive, distribuite într-o suprafață de 3840 x 2160 pixeli. Fiecare element ascunde o amintire specifică iar interacțiunea cu acestea poate fi aleatorie sau secvențială, cu pauze sau suprapuneri sonore repetate. Pe măsură ce publicul descoperă povestea personajului, suprafața se luminează, rezultând tipare vizuale unice, în funcție de modul de interacțiune al acestora.

Proiectul invită astfel publicul la o explorare creativă a trăirilor unui om deosebit, care la vârsta de 90 de ani, povestește despre fapte și situații limită, cărora a trebuit să le facă față, datorită schimbărilor soico-politice și economice care au avut loc în regiunea Banat.

Proiectul este realizat de 13m10j (Marius Jurca).

Pop-Up Device for Experimenting Margins

(instalație urbană interactivă)

Pop-Up Device for Experimenting Margins, proiect propus de Lera Kelemen este o instalație care reproduce modelul unei case tipice bănățene cu fronton de tip “baroc rural”, focusându-se pe dihotomia spațiu domestic/spațiu public. Prin Pop-Up Device for Experimenting Margins, modelul căminului regional este reprodus printr-un contur iluminat ce atrage atenția, pe de o parte, asupra casei ca document al lumii rurale arhaice pe cale de dispariție, iar pe de altă parte, asupra ideii de definire și delimitare a spațiului prin granițe.

Discursul conceptual al acestei lucrări invită audiența să-și pună întrebări legate de modul în care ne definim propriile spații intime/personale/domestice, cum le raportăm la spațiul “celuilalt” sau la cel social și ce fel de relații se nasc între toate aceste tipologii spațiale. Instalația invită la interacționare prin mișcare, plasând publicul într-o experiență colectivă și atrăgând totodată atenția asupra migrației ca “fenomen al mișcărilor între populații sau indivizi.”

Tur Banat

(expoziție de benzi desenate și ilustrații)

Propus de primitiv print aka Sorina-Adina Vasilescu (Vazelina) – ilustratoare și realizatoare de benzi desenate – și Alexandru-Grigore Liteanu – fotograf – proiectul Tur Banat reprezintă o serie de materiale grafice (benzi desenate, vederi, stickere etc.) care promovează aspecte autentice ale unei mici colecții de destinații bănățene.

Pentru a aminti ceea ce au reprezentat în trecut, vor fi prezentate unele destinații turistice din Banat, urmate de patrimoniul industrial sau în ruine, prin ilustrații și afișe cu personalități reprezentative la nivel local: Bela Lugosi (pentru Lugoj), Nikolaus Lenau (Lenauheim), Johnny Weissmüller (Timișoara) sau Herta Müller (Nițchidorf).

Punct înaintea acului

(instalație urbană interactivă)

Conceptul proiectului Punct înaintea acului, propus de Oana Rill se conturează în jurul metaforei care dă și titlul lucrării. Punct înaintea acului este denumirea unei cusături care se regăsește în majoritatea tipurilor de broderii întâlnite pe teritoriul României. Expresia conceptului constă într-o compoziție alcătuită dintr-o instalație ceramică de exterior cu un diametru de aproximativ 1000cm, formată din 220 de tălpi din gresie dispuse orizontal după desenul unui motiv tradițional brodat pe cămășile din Banat. Conceptul proiectului explorează semnificațiile fenomenului deportării și relevanța acestor date existente în memoria colectivă, în contextul prezent în care deși se încearcă combaterea discriminării și a excluderii sociale, există în continuare minorități și categorii dezavantajate.

Krumau Live

(film/performance)

„Am trăit război și viaţă de refugiat. Am fugit în 1944 de frica rușilor. Pentru că eram nemţi. Sau un fel de nemţi. Volksdeutsche ne spuneau. (…) Schneller, schneller! Alle zusammen! Weg! Weg! Der Russe kommt! Ivan kommt!”

Așa începe „Krumau”, povestea istorisită de Andrei Ursu, după un interviu cu un șvab bănățean din Lenauheim, realizat în Cămine în Mișcare. Acum, el este nonagenar și, probabil, ar vrea să uite. Viața i-a dat însă blestemul ținerii de minte. Momentele pe care le-a trăit în 1944 spun povestea unei plecări și a unei întoarceri. Și i-a inspirat pe artiștii de la Psihodrom s-o rescrie și s-o prezinte acum, într-o lume sfâșiată de distanțe în kilometri și-n suflete. Artistul vizual Cristian Văduva, muzicienii Octavian Horvath, Sergiu Cătană și Alexandru Pascu și performerul-coregraf Alexandra Gîrbea recreează, cu mijloace de secol XXI, atmosfera acestei călătorii din care mulți nu s-au mai întors.

Amintiri

(film documentar)

Filmul documentar AMINTIRI, propus de Daniel Spătaru pentru proiectul Cămine în Mișcare are ca temă fenomenul migrației șvabilor în, și mai apoi din Banat, precum și modul în care a influențat acest fenomen formarea memoriei individuale și colective.

Filmul documentar are două planuri: planul întâi, al lui Nikolaus Lenau, născut la Lenauheim în 1802, un important poet romantic austriac. În Lenauheim se află un muzeu dedicat poetului Lenau amenajat în casa memorială, precum și un monument realizat în fața primăriei. Anul acesta se împlinesc 170 de la moartea poetului Nikolaus Lenau. În opera sa, poetul Nikolaus Lenau exprimă des sentimentul de dor și de nostalgie față de locurile natale, el însuși fiind plecat, la început în Ungaria, mai apoi la studii în Viena. Planul doi îl constituie povestea și destinul familiei Griebel din Lenauheim. Rădăcinile familiei se găsesc în comunitatea șvabilor care au colonizat Banatul. După anii de persecuție ai regimului comunist din România, familia pleacă în Germania. Aici, drumul familiei începe de la zero, dar respectul și dragostea față de Banat nu îi lasă indiferenți, astfel că spiritul este transmis din generație în generație.

Cele două planuri se întrepătrund și succed în firul narativ care arată deopotrivă trecutul istoric, cultural, precum și prezentul uneia din cele mai bogate, istoric și cultural vorbind, localități din Banatul de astăzi.

Memorii Interactive

(instalație digitală interactivă)

Conceptul instalației Memorii Interactive propune redarea atmosferei vremurilor trecute din Banat, precum și retrăirea momentului plecării, respectiv a migrației, dintr-un unghi subiectiv. Folosind noile media, publicul trece de la spectator pasiv la participant activ. Astfel, se creează o relație de proximitate între public și artă, în care experiența multisenzorială este mai pătrunzătoare.

MEMORII INTERACTIVE este realizată de de Noiseloop Studio (Lucian Emilian Matei).

COMUNICAT:

WORD